Val de cereri de autoexcludere la ONJN

România a înregistrat o creștere semnificativă a cererilor de autoexcludere din partea persoanelor care doresc să își limiteze accesul la activitățile de jocuri de noroc. Potrivit unui raport Snoop, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a recunoscut că a primit peste 14.000 de cereri de autoexcludere. Acest număr impresionant evidențiază îngrijorarea crescândă a românilor cu privire la potențialele riscuri asociate dependenței de jocurile de noroc. Alții pot fi influențați de campaniile de sensibilizare sau de experiențele personale împărtășite de cei afectați de dependența de jocuri de noroc.

Noi proceduri de auto-excludere propuse în România

Autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc din România, ONJN, dorește să introducă o regulă de auto-excludere "cu cont unic", asigurându-se că cererile de excludere se aplică tuturor operatorilor licențiați. Această măsură urmărește să ofere un proces de autoexcludere mai cuprinzător și mai eficient pentru persoanele care se luptă cu dependența de jocuri de noroc.

Modelul a fost preluat de la sistemul britanic și adaptat la legislația românească, și ar urma să includă și o aplicație descărcabilă, în care utilizatorii ar putea cere autoexcluderea pe baza unui chestionar și a introducerii datelor personale. După prelucrarea datelor din această aplicație, ar rezulta și o bază de date în care operatorii vor putea verifica CNP-ul clienților, pentru a se asigura că nu sunt pe lista de auto-excluși. Acest proces ar urma să înlesnească și să centralizeze procesul. 

Care sunt pașii actuali? 

În conformitate cu reglementările actualizate, jucătorii pot depune o cerere de autoexcludere temporară sau permanentă la societățile de jocuri de noroc licențiate. Cererea trebuie să includă detalii de identificare personală, iar odată procesată, aceasta va interzice persoanei să acceseze orice servicii de jocuri de noroc online sau terestre oferite de operatorul respectiv. Motivul pentru care această metodă nu este încă eficientă, este deoarece nu se actualizează în timp real. Utilizatorilor ajung să li se proceseze cererile de auto-excludere abia la câteva luni de la solicitare. 

Eficacitatea măsurilor de autoexcludere

Un studiu publicat în Journal of Gambling Studies, a constatat că programele de autoexcludere sunt subutilizate de jucătorii cu probleme și nu sunt pe deplin eficiente în prevenirea persoanelor de la jocurile de noroc. Studiul evidențiază aspecte precum lipsa de conștientizare, dificultățile în punerea în aplicare și disponibilitatea locurilor de joc alternative ca factori care limitează succesul acestor programe. Pe de altă parte, un studiu controlat randomizat care a evaluat o intervenție online de autoexcludere a arătat rezultate promițătoare, participanții raportând reduceri semnificative ale comportamentului de joc și ale problemelor conexe.

Deși autoexcluderea poate fi un instrument valoros pentru unele persoane, pot fi necesare abordări alternative și măsuri complementare pentru a aborda mai eficient problema complexă a jocurilor de noroc problematice. Acestea ar putea include o mai mare sensibilizare a publicului, opțiuni de tratament îmbunătățite și reglementări mai stricte privind industria jocurilor de noroc.

Rolul statului în combatrea dependenței de jocuri

Conform Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, se prevăd măsuri integrate de asistență socială pentru prevenirea și combaterea riscului de excluziune socială, una dintre principalele motive care cauzează dependența de jocuri de noroc.

Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni suplimentare din partea autorităților pentru a aborda în mod cuprinzător problema dependenței de jocuri de noroc. Planul Național de Redresare și Reziliență subliniază nevoia de a implementa măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar, care, de asemena, poate fi legat și de dependența de jocuri de noroc în rândul tinerilor.

Concluzii și perspective de viitor

Valul de autoexcluderi de la jocurile de noroc scoate la iveală importanța conștientizării riscurilor asociate acestei activități. Deși jocurile de noroc sunt legale și pot fi o formă de divertisment pentru unii, ele pot deveni o dependență periculoasă pentru alții. Prin urmare, este esențial ca autoritățile, industria jocurilor de noroc și societatea civilă să colaboreze pentru a educa publicul cu privire la pericolele potențiale și a oferi sprijin celor afectați. Se preconizează că fenomenul dependenței de jocuri de noroc va continua să fie o provocare. Industria se extinde și tehnologiile devin mai accesibile. Prin urmare, este esențial ca eforturile de prevenire și tratament să fie intensificate, iar colaborarea între toate părțile implicate să fie consolidată. Numai prin conștientizare, educație și sprijin adecvat putem aborda această problemă în mod eficient și proteja bunăstarea indivizilor și a societății în ansamblu.